| |
| Actualizado: 14/01/2004 |
|
Editora: Licda. Patricia García de Leiva, Asesora GTZ/PROMOCAP,
Guatemala, C.A.
e-mail: p.garcia@gtzpromocap.org.gt
Supervisión: Angelina Vázquez Riveiro, Mag. Antropología,
Asesora DEL, GTZ/PROMOCAP, Guatemala;
Coordinadora: REDEL
e-mail: avazquez@redel.cl
Re’ riyuk’ul i Peten, re’ wilic je’ chirinâ i tinamital Watemala, naba’maj cho riwach cu’um take aj chi naht re’ ribanam na chic cho i ca’winak chi hâb yu’na, re’ aj i yuk’ul re’re’ naba’maj aj wach ru’um i ye’âb re’ ma’ haj ta chic wilic cho re’ xa jenaj wach eh k’e’ wo’ chic holonquilal chi riban chi nsahchic quic’ux nok re’ take c’acharel nquilow wach, eh re’ ye’âb re’re’ k’ê’ wo’ tarêt chi re’ take c’acharel re’ quichalic chi naht chi rinabjic wach take xa pa’ jaric take holohic wilic take pan tak tinamital ewo’ equichalic chi rinabjic wach, re’ aj i ye’âb re’re’ re’ i tinamit xwih’ic cho najtir re’ xic’acharic wi’ take i mayab, re’ Tikal aj ribihnal. Re’ moloj wach take ansil reh ribanjic i jenaj wach camanic re’ “Rex” ribihnal, re’ naxip’ut cho i ricamaj jenaj nak i moloj îb re’ chipam aj ru’ nquik’oric nak i take cow quicamanic chiquixilac i take comonil reh tinamit, re’ take quicamanic chipam i take molab reh risiq’uiric i tumin je’ wo’ re’ take quicamanic chipam i take molab reh i tobonic riyew cho i nk’atbic k’oric reh tinamital Watemala. Re’ aj i moloj wach take ansil re’ “rex” ribihnal risic’ chi rûc’ i ricamaj eriban chi enbêhic eh enabjic wach i jenaj riwî’ i c’ay re’ k’ê’ wo’ chic tarêt , eh je’ wo’ c’ahchi’ ribanam chi naquic’axbic wah i take ma’ ahlamaj ta take ye’âb re’ je’ wo’ take k’ê’ take holohic wilquêb chipam tak ye’âb re’re’ re’ wilquêb wo’ chipam i riyuk’ul Peten. Re’ i ehtalil reh chi narinabjic wach re’ aj i wili: “Peten, re’ jenaj ye’âb re’ wilic take pa’ bih raj quilmijic eh nabjic quiwach….”
![]() |
![]() |
|
Re’ wili ehtalil re’ nye’bic k’oric
chirîj, Re’ wili jenaj ye’âb re’
re’ aj i wili i ehtalil riyew i Green Deal. nquimol wî’ quîb i take quichalic |
chinaht reh rinabjic i take ye’âb re’
holohic nquilow, re’ aj wili wilic chipam i tinamit Flores, pariyuk’ul
i Peten.
|
Chipam aj i hâb 1996, xp’utjic cho i ritik’injic jenaj i capew chirîj i nic’ wach naribanam nak chi enak quioquic chipam i take yeâb reh co’lbal take chê, take hâ’, re’ take c’acharel quichalic chinaht reh chi naquilom nak wach i ye’âb re’re’, re’ aj i wili xbanjic chirîj i take chi’nchel ye’âb wilquêb chi junsut tinamital Watemala reh co’lbal take chê’, take hâ’. Re’ molab re’ ncamanic chirîj i take chi’nchel ye’âb reh co’lbal take chê’, co’lbal reh hâ’ eh co’lbal wo’ rhe take xa pa’ jaric npoc’ cho chiwach i ye’âb re’re’, re’ CONAP ribihnal, xiyew nah rik’ab i jenaj molab re’ ma’ rûc’ ta cho i ntaka’nic chinâ i tinamital wilic ricamaj, re’ Conservacion Internacional ribihnal, reh chi re’ molab wili naritik’am nak i jenaj cape’benic eh je’ wo’ jenaj hûj re’ nk’oric nak chirîj i chaj ja’re’ raj nak banaric chirîj wo’ i yuk’ul Peten. Re’ aj i comonil PROPETEN ribihnal xichop nah i camanic eh xiyuk’ej wo’ take junleh chic molab re’ take quicamanic wo’ chipam i quic’uluric take c’acharel quichalic chinaht chi rilmijic take ye’âb nqilow chi holohic take, re’ aj wo’ take wilquêb chipam i yuk’ul Peten, reh aj wo’ chi naquiwih’ic nak chipam i jenaj moloj îb reh chi naquik’oric wo’ nak chipam, re’ “Moloj wach take anshil reh ribanjic jenaj wach camanic, re’ rex ribihnal”, re’ aj i re’ ribihnal nak i moloj îb xca’n re’re’.
Chipam i moloj îb re’re’ xquimol aj quîb i take cablaj
c’acharel re’ quichalic nak paribihnal i take molab nquitak’anic
chiquinâ i take cablaj wo’ i tinamit wilquêb chipam i riyuk’ul
Peten, je’ wo’ ru’ xiponic chipam i moloj îb re’re’,
re’ take c’acharel quichalic wo’ nak pan quibihnal i take
comonil quitak’anic chinâ i yuk’ul re’re’ re’
quicamanic wo’ rûc’ ntak’anic k’oric chipam i
tinamital (je’ricab i molab re’ nilbic chinâ i yuk’ul
re’re’ re’ ncamanic rûc’ ntak’anic k’oric
chinâ tinamital Watemal, re’ molab re’ aj tijenel reh nic’
wach xiban cho i quic’acharic i take c’acharel eh je’ wo’
reh i chaj ja’re’ xc’ularic cho najtir k’îj, re’
molab reh ch’nchel tinamital Watemal re’ wilic chinâ i camanic
nbanaric chi riye’aric chi nabjic i take ye’âb holohic take
chi naquic’ulic wo’ quilom take re’ c’acharel quichalic
chinaht, re’ molab ncamanic chi rilaric take ye’âb reh co’lbal
take chê’, co’lbal reh hâ eh co’lbal wo’
re’ xa pa’ jaric npoc’ cho chiwach take ye’âb
re’re’, re’ CONAP ribihnal). Quimol aj wo’ quîb
re’ take molab re’ ma’ quicamanic ta rûc’ i ntak’anic
k’oric chinâ i tinamital Watemala re’ wilquêb wo’
chipam i riyuk’ul i Peten re’ quicamanic wo’ chirîj
chi re’ wo’ take quic’acharic ar nariwih’ic wo’
quitz’ak rûc’ quicamaj eh je’ wo’ chi naca’nam
canar wih’ic chipam jenaj chic tarêt c’acharic (je’ricab
i molab PROPETEN, CARE, CENTRO MAYA, DEFENSORES DE LA NATURALEZA, eh jenja chic
take), re’ take c’acharel quichalic nak paribihnal i take c’ay
tak pa’ ja’re’, je’ricab take nquiyew i warbal, re’
take nquic’ayej i wî’c, re’ take quicamanic chi rilaric
take c’acharel quichalic chi naht chi rilmijic take ye’âb
holohic take, re’ take quic’ayanic i quiojic eh je’ wo’
i quichalic queh take c’acharel quichalic chi naht, je’ wo’
queh take aj ehcham reh take ch’îhch’ quioj quichalic chi
biyaja chipam i yuk’ul Peten. Je’ wo’ chic xquimol aj quîb
re’ take c’acharel quichalic nak panquibihnal i take moloj quiwach
re’ quicamanic chirîj i rilaric wach i chaj ja’re’ raj
banaric chipam i tinamit chirîj i quic’ulic lok i take c’acharel
re’ quichalic chi naht chi naquilom wo’ chab bih wilic pan quitinamit.
Re’ aj i chaj ja’re’ nsiq’uiric nak chirîj i moloj
îb re’re’ reh nak chi re’ take chi’nchel take
c’acharel re’re’ naquilom nak wach i hûj re’ nk’oric
nak chirîj chaj ja’re’ raj nak banaric chirîj i capew
re’ nk’oric chirîj i nic’ wach naribanam chi enak quioquic
chipam i take yeâb reh co’lbal take chê, take hâ’,
re’ take c’acharel quichalic chinaht reh chi naquilom nak wach i
ye’âb re’re’, eh je’ wo’ chi naquik’orom
wo’ nak chaj ja’re’ chic raj nak banaric chipam chi ritik’injic
chi coric.
Chipam i comonil xbanjic chipam i moloj îb re’re’ xcape’wjic chi tanak rêt chi re’ hûj curman nak chi naritik’injic nak cu’um take cow quicamanic chipam re’re’. Ru’um aj re’ xipa’abjic oxlaj take capew re’ take naquic’am bêh reh ritk’injic i hûj re’ nk’oric nak chirîj chaj ja’re’ raj banaric chirîj i capew re’ nk’oric chirîj i nic’ wach naribanam chi enak quioquic chipam i take yeâb reh co’lbal take chê, take hâ’, re’ take c’acharel quichalic chinaht reh chi naquilom wach i ye’âb re’re’, eh je’ wo’ reh take junleh chic take ye’âb reh co’lbal take chê’, co’lbal reh hâ’, re’ wilquêb wo’ chipam i yuk’ul Peten. Reh aj ru’ chi xa nawo’ ritikin ju’ i ricamaj i capew wili, re’ take chi’nchel c’acharel xiwih’ic chipam i moloj îb re’re’ xiponic pan jenaj wach capew chi re’ wo’ nak i re’ i moloj îb re’, re’ moloj wach take ansil reh ribanjic i jenaj wach camanic, re’ rex ribihnal xa naribanjic nak wo’ nak je’ chiquiwach, ma’ xa ta jenaj pech, eh je’ wo’ xquicapaj chi naritik’injic wo’ nak jenaj c’uhbal reh wo’ chi naricamanic nak chi ripajaric wach nic’ wo’ wach naricojaric nak i capew re’ nk’oric chirîj nic’ wach naribanam chi equioquic take c’acharel quichalic chinah chi rilaric wach i take ye’âb re’ co’lomaj take. Je’ aj re’ k’uru’ chi xtik’injic jenaj hûj re’ ntak’anic nak chirîj, re’ aj i re’ Codigo de Practica Optima ribihnal, re’ aj wilic chipam i re’ re’ take k’oric re’ tik’imaj chic cho wach take reh chi jeno’ molab re’ raj camanic chipam i take ye’âb re’ wilquêb wo’ chipam i riyuk’ul i Peten re’ qui’oj c’olok wî’ i take c’acharel quichalic chi naht, nawo’ quic’amam nah i take k’oric wilic chipam reh wo’ chi je’re’ enca’n canar oquic chipam i c’ay reh take pa’ bih queh take c’acacharel re’ quichalic chinaht. Re’ hûj wili re’ xquitik’â’ xcojaric wo’ chipam i capew e’ xtik’ijic cho reh rilaric i take nic’ wach nok cacoquic chipam take ye’âb c’oloj take re’ take c’acharel quichalic chinaht.
Ru’um aj chi xquilow re’ chi’nchel take xca’n canar rakmajic chirîj, re’ take cow quicamanic chipam take molab je’ricab re’ take aj ehcham reh take c’ay ch’îl junleh chic take tinamit xoj ca’nam chi queh nak chic i re’ camanic re’re’ re’ c’ahchi’ wo’ nak ca’nam i camanic chirîj, eh re’ aj wo’ take re’ xquik’or aj wo’ ribiral chi je’ nak chic re’ nok xbanaric jenaj moloj îb reh ritik’injic jenaj hûj re’ nbanaric reh i rik’ormajic take k’oric chiwach take junleh chic take c’acharel reh chi naquinabem wo’ ru’, eh re’re’ xibihnej chi Declaratoria de Flores, re’ aj i hûj wili xpa’abjic chipam i hâb 1998 nok xquicoj wo’ nah quik’ab re’ take cow quicamanic nak chipam i camanic re’re’ reh aj wo’ chi xquiyew quik’orbal chi nac’anam wo’ i ritikim ju’ i camanic chirîj i ritik’injic chi coric i capew chirîj i take quicojaric chipam i take ye’âb re’ co’loj take re’ take c’acharel quichalic chinaht rhe chi naquilom take, eh je’ aj wo’ ru’ chi nawo’ nak quicojom i c’uhbal re’ xtik’injic nak chic cho wach re’ Codigo de Practica Optima ribihnal chiquinâ i chi’nchel take c’ay re’ wilquêb wo’ chipam i camanic re’re’.
Chipam aj i poh Julio reh hâb 1998, xch’ihquic wach i comonil re’ moloj wach take ansil reh ribanjic jenaj wach camanic re’ rex ribihnal (Asociacion Alianza Verde), re’ aj take wilquêb chipam i comonil wili re’ wo’ take aj ehcham reh take c’ay eh je’ wo’ re’ take c’acharel re’ quicamnic chirîj i take quitinamit re’ moloj wach take, re’ wo’ take xiwih’ic cho nok xtik’injic wach i moloj îb re’ xik’oric wo’ cho chipam nok xiban cho. Je’ aj wo’ ru’ re’ take molab re’ quicamnic rûc’ i ntak’anic k’oric eh je’ wo re’ take ma’ quicamnic ta rûc’ re’ wo’ take iwih’ic cho chipam i moloj îb re’ chipam aj wo’ ru’ xik’oric xquipahbâ wo’ quik’orbal chi nawo’ quitobonic nak i chipam i camanic reh rich’iquinjic wach i comonil re’re’.
Xare’ wo’ cho xc’ularic cho chi je’re’, re’ moloj wach take ansil reh ribanjic jenaj wach i camanic re’ Rex ribihnal, ncamanic chipam i rinabjic eh je’wo’ ric’uhtjic wach take camanic re’ k’ê’ lok’ quiwach re’ quicamanic wo’ ru’ reh ritik’injic wach chi coric reh wo’ chi re’ yuk’ul i Peten nariwih’ic chipam take pêt tak ye’âb re’ quichalic wî’ take c’acharel quichalic chinaht chi rinabjic wach take ye’âb holohic nquilow take. Re’ chaj ja’re’ raj chirîj i ricamanic riban reh chi re’ yuk’ul Peten nariwih’ic chipam jenaj ye’âb re’ naquichalic wî’ i take c’acharel quichalic chi naht, reh aj wo’ ru’ chi je’re’ nariq’uihbic wach i take ye’âb re’ wilquêb take reh chi ar naquiponic wî’ i take c’acharel quichalic chinaht eh je’ aj re’ re’ tumin naroquic wo’ chi camanic eh chi je’re’ re’ naritik’injic wach i quic’acharic i take tinamit. Re’ aj tuklic chinâ re’ aj chi narilom chi coric chi re’ take chê’ c’ajam ma’eta enoj sahchoc quiwach rûc’ aj wo’ ru’ i ricamanjic wach i quichalic take c’acharel re’ quichalic chi naht chi rilaric take ye’âb re’re’, re’ aj i camanic re’re’ re’ chi rito’bem rîb, re’ ribanjic wo’ chi coric chi ma’eta riyoj take chê’ c’ajam eh je’ wo’ rûc’ i ribanjic chi ma’ tanak xa ta chic risachlom wach take ye’âb re’re’.
Chipam aj i pêt hâb re’ xch’iquinjic cho wî’ i comonil re’re’, re’ take c’acharel wilquêb nak chipam xquitok’â’ i risiq’uiric i tumin reh i ricamanjic wach chipam wo’ i comonil re’re’. Chipam chic i ricab hâb, quip’ut aj i camanic chirîj i ribanjic jenaj camanbal re’ je’ aj wili ribihnal: Sistema de Certificacion de Sostenibilidad Turistica, re’ aj naribanam nak chi re’ take aj ehcham reh take c’ay re’ wilquêb wo’ nak chipam naquicojom wo’ nak re’ take pajbal wach re’ wilquêb wo’ chipam i hûj tik’imaj wo’ chic cho wach re’ Codigo de Practica Optima ribihnal. Reh la’ wo’ i re’ cu xca’n la’ wo’ i ritik’injic wach take tijenic cûc’ take c’acharel wilquêb chipam tak ju’jun tinamit re’ wilquêb chipam i riyuk’ul Peten, eh re’ aj re’ xca’n la’ canar rûc’ i quito’bonic take re’ molab re’ nim aj tijinel re’ Universidad de San Carlos de Guatemala eh je’ wo’ rûc’ wo’ i jenaj chic molab re’ nim aj tijinel re’ Universidad Rural ribihnal, eh re’ aj take quib molab wili nquiyew i riwa’ric i take c’uhtunic nbaric ru’um i comonil . Yu’na chi k’îj wilic jenaj i juntuhm chi c’acharel re’ noj quilow take ye’âb eh nquiyew quik’orbal wi tarêt on ma’xta, re’ aj take re’ quicamanic chi ma’ quito’jbic ta take chirîj quicamaj nca’n re’re’.
Je’ aj wo’ re’, re’ comonil re’ moloj wach take ansil reh ribanjic jenaj wach i camanic re’ rex ribihnal, riban wo’ elic hâb re’ i rilaric je’ wo’ ricapewjic chirîj take ju’jun chi c’ay re’ wilquêb chipam i camanic reh i rilaric take c’acharel quichalic chi naht chi rilaric take ye’âb, eh re’ aj quilaric wili riban la’ reh chi narilom wach i chaj ja’re’ cu ncaj chi naquinabem take eh chi nawo’ ric’uhtam queh reh wo’ ru’ chi naquicowem wo’ quîb chipam i ribanaric re’re’. Je’ aj re’ nok ritik’â’ wach i jenaj ricamanbal reh i c’uhtunic re’ take chaj ja’re’ ajwal quiwach, re’ Programa de Capacitacion Integral ribihnal, re’ aj nbanjic chipam take i wakib chic poh re’ rehtal narelic chic i hâb. Re’ aj i take Programa de Certificacion y el Programa de Capacitacion re’ take re’ xa jenaj wach qui’oj wî’, eh re’ aj wili riban wo’ chi quicamaic chi coric cu yu’na chi k’îj. Chipam aj take camanbal wili, wilic wo’ chic jenaj camabal re’ reh tijinbal queh take c’acharel re’ take quip’utum chi cho ribanaric jeno’ quic’ay, re’ aj wili Diplomado para Emprendedores ribihnal, re’ aj rik’or chi reh rinabjic jeno’ pa’ bih curman aj ru’ chi naribanjoc wo’ ru’. Je’ aj wo’ chic ru’, chipam take ricapam chic cho chi naribanam wilic i ritik’injic i jenaj hûj re’ narik’orom chipam i chaj ja’re’ take holohic no’jbal raj banaric chipam i camanic reh i quic’ularic take c’charel quichalic chinaht chi rinabjic wach take ye’âb.
Re’ comonil moloj wach take ansil reh ribanjic jenaj wach camanic re’ rex ribihnal naribanam chi nansil c’amol bêh reh camanic re’ k’oroj cho chi naribanjic chipam i camanbal re’ tz’ihbimaj chic cho wach ru’um i molab Red Latinoamericana de Certificacion de Turismo Sotenible, re’ naquip’utum chipam take nim tinamit je’ricab Brasil, Ecuador, Costa Rica, Belice ch’îl Guatemala, re’ xmek’ric wo’ cho chirîj i re’ pêt moloj îb re’ Primer Foro Mundial de Certificaciones ribihnal re’ xbanaric cho chipam i hâb 2000 chipam wo’ cho i nim tinamit Nueva York ribihnal.
Re’ comonil moloj wach take ansil reh ribanjic jenaj wach camanic re’ rex ribihnal chirîj lok take camanbal reh riye’ric i k’oric chirîj jeno’ c’ay eh je’ wo’ ru’ i camanbal reh riye’aric i c’uhtunic, wilic chic jenaj chic camanbal re’ reh take ribanjic i c’ay je’ wo’ chi rik’ormajic ribiral take c’ay, re’ take chiquîj aj ru’ ca’nam chic canar ribanjic i jenaj hûj reh chi narilmijic wach re’ “Destination Peten” ribihnal, re’ aj i hûj wili wilic na chic cho 150,000 c’acharel re’ nquilok reh chi rilmijic wach elic poh, eh je’ wo’ ru’ ribanam chic canar ripuhquic jenaj chic hûj re’ wilic aj chipam re’ take chi’nchel take ye’âb re’ wilquêb take reh chi naquic’ulic ilmijok take re’ ric’am chiwach i jenaj k’oric re’ ricojom aj wo’ ru’ chi nabjic re’ rik’or chi je’ wili: “Peten, jenaj ye’âb re’ wilic take pa’ bih raj quilmijic eh nabjic quiwach….”. Je’ wo’ re’, re’ comonil ribanam chic canar ritik’injic jenaj chic i camanbal re’ nilmajic chipam i take ch’îch’ reh tz’ihmbal re’ chipam aj ru’ quic’uhtunic re’ take ye’âb re’ holohic take reh chi naquic’ulic quilow re’ take quichalic chinaht, re’ wo’ take ye’âb re’re’ re’ wo’ take wilquêb chipam i yuk’ul re’re’.
Re’ aj wo’ comonil wili riyew wo’ take tobo’nic chipam i rimolbal îb, re’ wilic chipam i jenaj nim pât re’ Castillo de Arismendi ribihnal chipam wo’ i tinamit Flores, re’ wilic wo’ chipam i riyuk’ul i Peten. Wilic aj re’ jenaj i molbal îb reh riye’aric chi nabjic i take pa’ bih ncaj quinabem re’ take c’acharel quichalic chinaht chi rilaric take ye’âb re’ holohic nquilow take, chipam aj i molbal îb wilic take wachbal reh take ye’âb re’ xa wilic wo’ ar chi junelic, wilic wo’ jenaj t’uch ye’âb reh ric’uhtbal queh take pa’ bih nquitik’â’ re’ take c’acharel quic’acharic ar eh je’ wo’ re’ take pa’ bih no’jbal quicanab cho queh re’ take quimam kati’t re’ nca’n chipam wo’ i quic’acharic. Chipam aj i t’uch ye’âb re’re’ xyebic i to’bonic queh take c’acharel quichalic chinaht chi rinabjic wach take ye’âb holohic nquilow eh ma’ nc’ulmajic ta i tumin ru’um i riye’aric i tobonic re’re’ xa re’ wo’ wi ncaj quicanab so’ tumin nc’ularic chi xa je’ricab i jenaj sî.
Re’ aj i haj nelic cho i tumin reh i riwih’ic i ye’âb wili reh la’ rûc’ i ribanaric i moloj îb jenaj pech ju’jun take poh chipam jenaj pât re’ ncuht’jic wî’ i take ju’jun chi no’jbal wilic queh take kablaj chi tinamit wilquêb chipam riyuk’ul i Peten, eh re’ wo’ take molab re’ quic’aybic reh take wî’c re’ wilquên wo’ chipam i ye’âb re’re’ nquitik’â’ i take wî’ re’ quic’uxuric chipam i yuk’ul re’re’. Reh aj ribanaric canar re’re’ re’ comonil risic’ i to’bal cûc’ take i molab re’ quichalic rûc’ ntak’anic k’oric je’ricab i molab nasil aj ticol no’jbal, re’ comitat, re’ molab inilbic re’ nilbic chinâ i yuk’ul re’re’ re’ ncamanic wo’ rûc’ ntak’anic k’oric chinâ i tinamital Watemala, eh je’ wo’ cûc’ take aj ehcham take reh take c’ay. Ruc’ chi’nchel take camanic nbanaric chi je’ wili re’ i molbal îb riban canar so’ i tumin reh chi rûc’ i tumin re’re’ nawo’ ritikim ju’ i ribanaric ricamaj (riban canar i rilajeb ch’ak rûc’ chi’nchel ncan canar re’ take aj c’ay re’ quichalic chipam take moloj îb wili elic poh), eh je’ wo’ rûc’ i wili nbanjic wo’ ric’uht’jic i take quino’jbal nca’n re’ take c’acharel re’ wilquêb ar reh wo’ chi narilmijic wach eh je’ wo’ rûc’ i wili nquinabej quîb eh quicamanic chiquibil quîb re’ take chi’nchel c’acharel qui’oquic chipam i camanic wili, eh je’ wo’ chic nc’uht’jic queh take q’uijolak eh k’ahxokac re’ i quino’jbal quicanab i quimam kati’t.
Je’ wo’ chic re’ molbal îb rirak wo’ i ritumin rûc’ wo’ i c’aybal reh take pa’ bih nquitik’â’ re’ take c’acharel re’ xoybal take re’ wilic chipam i tinamit Flores ribihnal, re’ chipam aj ru’ ric’ul i quito’jbal wach i ye’âb nquicoj reh c’ay re’ take c’acharel nquitik’â’ take pa’ bih reh xoybal re’ na take ho’cal take chi c’acharel wilic quica’y ar re’ moloj wo’ quiwach chipam jenaj molab re’ Cooperativa Artesanos Unidos ribihnal. Je’ wo’ chic chipam i molbal îb wilic jenaj c’ay reh uc’unic capew, je’wo’ reh ribanaric wî’c re’ wilic wo’ chiwach i jenaj chô’ reh chi re’ take c’acharel nok noj ca’n quiwâ’ ewo’ nca’n canar rilmijic je wach i chô’ re’re’ re’ Peten Itz’a ribihnal, re’ wo’ aj wo’ c’ay re’re’ nto’bonic chic so’ reh i molbal îb reh chi noquic wo’ chci so’ i tz’âk reh chi nawo’ ritikim ju’ i ricamaj.
Re’ comonil re’ moloj wach take ansil reh ribanjic i jenaj wach
camanic re’ rex ribihnal risic’ wo’ i take moloj wach take
ansil re’ ewo’ nbanjic jenaj wach camanic rûc’ wo’
take junleh chic take aj ehcham reh take c’ay chipam wo’ chic take
junleh chic yuk’ul re’ wilquèb wo’ chipam i tinamital
Watemala, reh aj wo’ ru’ chi naquinabem wo’ i ricamaj reh
chi quitobjic eh nariyeb i quino’jbal reh aj chi je’re’ eriban
chiquibil quîb nawo’ riq’uihic wach i take camanic nca’n.
Je’ ajre’ nok nk’oric cûc’ take wilquêb
chipam i yuk’ul i Alta Verapaz, Baja Verapaz eh je’ wo’ chipam
i yuk’ul Izabal ribihnal, re’ aj wo’ take i ye’âb
wilquêb chipam take yuk’ul wili riyew cho chi na’bjic take.
![]() |
Portada de la revista Destination Petén. |
ANSIL
|
MA’XTA ANSIL
|
RE’ XIYEW
|
YE’AB I K’ORIC CORICC’ULUJ RUC:
|