Actualizado: 14/01/2004
  Ir a la Pagina Principal Descripción de Quienes somos Documentos Experiencias de desarrollo Económico Local Vinculos de desarrollo Económico Local Novedades de desarrollo Económico Local

Comonil re´ lamunex p'uhtic cho chi riq´uihic rasjic Tobonic

Ab i xbal marajuma, tinamit re Morazán

Na´sil tinamit re´ Progreso, nim tinamit. :

Editora: Licda. Patricia García de Leiva, Asesora GTZ/PROMOCAP, Guatemala, C.A.
e-mail: p.garcia@gtzpromocap.org.gt
Traducción: María Estela Alvarado Caj
Revisado Por: Alberto Cal Cac
Supervisión: Angelina Vázquez Riveiro, Mag. Antropología, Asesora DEL, GTZ/PROMOCAP, Guatemala;
Coordinadora: REDEL
e-mail: avazquez@redel.cl

T'uch wach k´oric

"Inkabehsaj re´ k´e' holanquil a l kac'ay, xamalic

tz´ a k, ru´um chi re´h o j c o j ticbic reh,

re´, ko camanic wach, eh hoj w'o aj c´ay take reh lamunex

nelic cho pan tak ju´jun tinamit eh ri

ch´iksaj wach". Nery Gonzalo Arriaza, re´

ink´oric chi quiwach take aj katolko´ric

chir i j comonil re´ limonex ribihnal.

 

Chipam h a b 1,993, ru´um chi xicapaj r i j

re´ para: Gabriel Peñate Rodríguez, xip'ut camanic

re´ comonil intobonic´ reh c´ay limones, je´ricab

nic wach nar quihic quitz´ a k reh chi nar

tobonic chirij niwa´ i l, ru´um reh ri

camaj, xitobej rib reh jenaj ransil, re´

tobonic wilic reh tic lamunex.

Xama´nahta ca´nam c´ay pan nim laj tinamit

Ch´ i l china´nt reh take holonquil a l ric´ay

re´ lamunex ch´icsamaj wach eh ch´ i l ha´

reh lamunex, re´ rino´jnal comonil wilic

chin a ´ riq´uihic qui tz´ a k take cuc aj tic o l

reh tinamit re´ re´ eh inc a j chi holohic

tanac chic c´acharic pan qui tinamital.

Riq´uihic re´ no´jbal

Re´ comonil bihnal re´ limones, tiq´uimaj cho

Pan ab i xbal Marajuma, morazán, re´

Progreso chipam h a b 1,993, ntiox reh

Naxicap a j re´ par a Gabriel Peñate Rodríguez,

P'uht cho ruc' jenaj quimel tumin qui tz´ a k take aj

K´amolbeh tinamit eh ch´ i l ritobonic re´

MISEROR reh nim tinamit Alemania.

Xic o ´wsaj ri camaj ru´um take rica´ja

Xitobonic reh nax quitik´ a comonil.

 

Quilom nac chic wach ti´ c´axic chi pam

qui tinamit je´ cab nib'a i l, eh ch´il c´ahric,

Ch´il ma´xta chic take ch´ e' pan qui

Y u ´k´ul, re´take wili xibanic reh chi

P'uht cho jenaj camanic chi tobonic

Reh ransil tinamit reh tic eh

Ch´ i l chik´sbal lamunex reh

Yuk´ul, re´ comitat, pan ri p'uht chic

Cho, ri siq´uim tobonic reh camanic

Reh tic I limonex eh ch´ i l tijenic

Nic wach na qui tiquim take aj

Ticol, re´ nac take wili inqui

C´ a yej chi ne´ch tz´ a k qui c´ay.

Re´ comonil c'ahchi' risik'im ruc' wilih

Chi narijohtic wach qui c'acharic

Take ab'ixbal jeab, chipam jenaj

Rib'ehsjic tumin chi holhic eh chi xa

Nari b'ehsam rib chi rutquel.

 

Pan tiq'uinbal cho reh , xib ab i xbal reh Progreso

qui tobej quib pan comonil: Espíritu Santo jenaj abixbal wilic chipam rac'alil i Jicaro; re´ ab i xbal Manzanal ribihnal reh tinamit

San Cristóbal Acasaguastlán; eh

Ch´il ab i xbal Marajuma reh tinamit Morazan

Bihnal. Chirij chic ru´ Xicoj cho rib pan comonil re´ ab i xbal

"Palo Amontonado" ribihnal reh tinamit Guastatoya.

 

Re´ comonil xi p'ut xibehsjic I tic reh lamunex

Tic o j chipam ri y u k´ul eh chi na riye'm qui no'jbal take nic' nimal wilqueb chipam I camanic re' re' eh je' wo' take cuc' ticol wilqueb chi pam jeab. Je' wo' c'ahchi' ri ye'm quinojbal reh ticoj che'

yu´nah xquitic 250 hectáreas, eh chi je' re' xi tik rib take tic ruc' take camanic wilih

Nac xitic rim I lamunex, k´e' xi tobej take

cuc´ tic o l aj y u k´ul re´ tinamit

wilqueb chi c´acharic chinah nim laj

tinamit, re´take wili inquiyew qui

c´ay reh comonil aj tijenel chi ma'nquic'ul tape tz'ak chipet maj xa inquicana' la' ar Re´ take wilih xuban chi p'uhhtic c´oloj tumin cuc´ take

aj tic o l. Reh lamunex inquilok´ in qui

chi´ksaj wach k´ij eh ma´ inqui cut ta i

mak´al.

 

Jenaj ma' ti' c´axic quirak´ pan

P e t, re´ nac tumin re' xcamanic queh chi camanbal. Re´

t i c´axic xiyew take chi quemel tumin eh xocoj take pan c'as

reh Q.2,500,000.00 ($.312,500.00)

ruc´ nimak qui wach aj c´olol tumin reh

take tinamit, ntiox queh take wilih chi xca´n ri

p'uhtmajic qui camaj.

 

Jenaj chic ti´ c´axic xquirak chir i j chic

Ri c´aymajic qui c´ay

queht´alim wo nac ri c'ayjic chi k'ihal i lamunex pan tocan

tinamit re' ch´iki´j wach, chipam take tinamit Arabe bihnal, re´ take

wilqueb chipam comonil ma´ inquirac ta nac

chirij nic'wach ric'ayjic eh habwach eh naquic'ayem je qui c'ay.

 

Ru´um nimac qui wach aj tijenel tic´ o l, reh

comonil Gremial reh take tic re´take ma´k´e'

ta qui tic´magic -AGEXPRONT-, eh ch'il wo' take aj GTZ Cooperación Técnica Alemanca xcan oquic chipam jenaj nim wach c'ay re' xquimol wi' qui'm take tocon tinamit chipam take c'ay reh chi'nchel take quic'uxaric ANUGA (colonia, Alemana) chipam h a b 1,998.

 

Chipam nimk´ i j wili quina´wej wach take

Aj lok´ol aj nim tinamit Arabes bihnal re´ take

Wili qui nahsil aj lok´ol, quik´orej take chir i j

Qui c´ay, lok´ majic qui chinchel c´ay reh h a b re´re´

eh qui be´saj wo re´ take tic reh jenaj

chic h a b. Yu´nah cu´ inca´n wo' c´ay

cuc' take aj lok´ol re´ inquitak´a' je chinchel

c´ay, re´ c´ay re´ inponic ruc 50,000 quintal chipam

jenaj h a b. Ju´jun reh take

nim laj tinamit inquitak´a' je reh qui

c´ay re´take aj Arabia Saudita,

Kuwait, Omán, Yémen Qatar, Emiratos, Arabes

Líbano eh ch´ i l Estados Unidos.

Re´ comonil wilih jenaj c'uhtunic rib'an ruc' take xa reh reh wach take camanic rib'an , maj nac nansoljic cho qui c'ay on ma' noj ta cho qui c'ay pan tocon tinamit re' take re' inquimiksaj chi jenaj ha' lamunex chi na ruc'jic,( te´de limon) ri bi'nal pam quib wach ric'ayjic (chi pan cuc' chim eh je' wo' chi ha' wach), eh cure' ru' inquic'ayej pan c'aybal pan quiyuk'ul.

Chipam h a b 2,002 re´ comonil bihnal

El Limon, xehch a j i s i h q´uihic bihnal

ye o j ru´um comonil SOROS ch´il

re´ c´olbal tumin reh take nim tinamit.

Ansil

  • No´jbal reh camanic chir i ´j take rich´ i l, il bal wach tinamit re´ irsik´ q´uihic re´ holonquil I c´acharic re´ take cuc' aj tic´ol reh tinamit re´re´.
  • Quihleh wach take c'ay reh tic na ric o ´j lamunex Re' ma'nquilok' ta chic cho incamanic chi reh ha´ , te' ribihnal..
  • Re' rcholic chi quibehsjic take comonil reh risik´majic tz'ak ch´ i l eh chi na quicholic rilmajic I camanic
  • Tobonic chi junelic inquiyew re´ take aj comonil ribihnal Cuerpo de Paz, re´ take wili c'uhtumaj queh nic'wach c'ay na ca'nam reh qui c'ay.
 

Max´ta ansil

  • In quilow chi ma' qui tobjicta qui um take aj k'atol k'oric pan qui yuk'ul.
  • Ma'tah qui tumin reh chi na ca'nam qui c'ay.
  • Re' tz'akil qui c'ay xoy johtok wach chi ju'junech'il, eh ru um re re' xoj kajok wach qui c'ay pan tocon tinamit.
  • Xa pajoj ti cansilbal chi ribehsjic on rilmajic I tumin re' wilic pan quik'ab eh re' re' inbanic queh chi curman chi incaj qui tz'ak re' inchalic chipam tocom tinamit.

Resultados

  • Tobonic reh take comonil chipam ir camaj reh lajeb h a b.
  • Re´ comonil xiban tobonic ruc c´axaric ye a b ru´um tic ch e' ca´n 250 hectáreas.
  • Re´ comonil c'ahchi' ri tak´ a b je pan h a b chi´nchel ri c´ay (inponic ruc 50,000 quint a ´l) reh take nim tinamit je´ ricab Arabia Saudita, Kuwait, Omán, Yemen, Qatar, Emiratos, Arabes, Líbano Y Estados Unidos.
  • Re comonil xiyew qui camaj take 150 chi aj camanom Pan rik´ijil I tic, chir i j chinchel Camanic t'uch r o k noq´u i c chipam take Cuc´ aj tic o l reh ye a b re´ inquiyew qui C´ay chi cu xam inqui c'ul ri tz'akil.
  • ´Re´ comonil xiban ri suc' quilal qui c'ux chir i j c´oloj tumin queh take cuc' aj ticol chipam tinamit re´.

Re' ye'bic reh I k'oric wilih.

  • C´uluj: r u c Ma' Neri Gonzalo Arriaza,
  • Re´ inchopbic nah chi coric I comonil re' re´
  • Re´ "El Limón" ribihnal: limon@intelnet.net.gt

Tel: (00502) 2065923

 

 

Ir al Inicio del documentoIr a la pagina Principal