| |
| Actualizado: 14/01/2004 |
|
Editora: Licda. Patricia García de Leiva, Asesora GTZ/PROMOCAP,
Guatemala, C.A.
e-mail: p.garcia@gtzpromocap.org.gt
Traducción: María Estela Alvarado Caj
Revisado Por: Alberto Cal Cac
Supervisión: Angelina Vázquez Riveiro, Mag. Antropología,
Asesora DEL, GTZ/PROMOCAP, Guatemala;
Coordinadora: REDEL
e-mail: avazquez@redel.cl
"Inkabehsaj re´ k´e' holanquil a l kac'ay, xamalic
tz´ a k, ru´um chi re´h o j c o j ticbic reh,
re´, ko camanic wach, eh hoj w'o aj c´ay take reh lamunex
nelic cho pan tak ju´jun tinamit eh ri
ch´iksaj wach". Nery Gonzalo Arriaza, re´
ink´oric chi quiwach take aj katolko´ric
chir i j comonil re´ limonex ribihnal.
Chipam h a b 1,993, ru´um chi xicapaj r i j
re´ para: Gabriel Peñate Rodríguez, xip'ut camanic
re´ comonil intobonic´ reh c´ay limones, je´ricab
nic wach nar quihic quitz´ a k reh chi nar
tobonic chirij niwa´ i l, ru´um reh ri
camaj, xitobej rib reh jenaj ransil, re´
tobonic wilic reh tic lamunex.
Xama´nahta ca´nam c´ay pan nim laj tinamit
Ch´ i l china´nt reh take holonquil a l ric´ay
re´ lamunex ch´icsamaj wach eh ch´ i l ha´
reh lamunex, re´ rino´jnal comonil wilic
chin a ´ riq´uihic qui tz´ a k take cuc aj tic o l
reh tinamit re´ re´ eh inc a j chi holohic
tanac chic c´acharic pan qui tinamital.
![]() |
![]() |
Re´ comonil bihnal re´ limones, tiq´uimaj cho
Pan ab i xbal Marajuma, morazán, re´
Progreso chipam h a b 1,993, ntiox reh
Naxicap a j re´ par a Gabriel Peñate Rodríguez,
P'uht cho ruc' jenaj quimel tumin qui tz´ a k take aj
K´amolbeh tinamit eh ch´ i l ritobonic re´
MISEROR reh nim tinamit Alemania.
Xic o ´wsaj ri camaj ru´um take rica´ja
Xitobonic reh nax quitik´ a comonil.
Quilom nac chic wach ti´ c´axic chi pam
qui tinamit je´ cab nib'a i l, eh ch´il c´ahric,
Ch´il ma´xta chic take ch´ e' pan qui
Y u ´k´ul, re´take wili xibanic reh chi
P'uht cho jenaj camanic chi tobonic
Reh ransil tinamit reh tic eh
Ch´ i l chik´sbal lamunex reh
Yuk´ul, re´ comitat, pan ri p'uht chic
Cho, ri siq´uim tobonic reh camanic
Reh tic I limonex eh ch´ i l tijenic
Nic wach na qui tiquim take aj
Ticol, re´ nac take wili inqui
C´ a yej chi ne´ch tz´ a k qui c´ay.
Re´ comonil c'ahchi' risik'im ruc' wilih
Chi narijohtic wach qui c'acharic
Take ab'ixbal jeab, chipam jenaj
Rib'ehsjic tumin chi holhic eh chi xa
Nari b'ehsam rib chi rutquel.
Pan tiq'uinbal cho reh , xib ab i xbal reh Progreso
qui tobej quib pan comonil: Espíritu Santo jenaj abixbal wilic chipam rac'alil i Jicaro; re´ ab i xbal Manzanal ribihnal reh tinamit
San Cristóbal Acasaguastlán; eh
Ch´il ab i xbal Marajuma reh tinamit Morazan
Bihnal. Chirij chic ru´ Xicoj cho rib pan comonil re´ ab i xbal
"Palo Amontonado" ribihnal reh tinamit Guastatoya.
Re´ comonil xi p'ut xibehsjic I tic reh lamunex
Tic o j chipam ri y u k´ul eh chi na riye'm qui no'jbal take nic' nimal wilqueb chipam I camanic re' re' eh je' wo' take cuc' ticol wilqueb chi pam jeab. Je' wo' c'ahchi' ri ye'm quinojbal reh ticoj che'
yu´nah xquitic 250 hectáreas, eh chi je' re' xi tik rib take tic ruc' take camanic wilih
Nac xitic rim I lamunex, k´e' xi tobej take
cuc´ tic o l aj y u k´ul re´ tinamit
wilqueb chi c´acharic chinah nim laj
tinamit, re´take wili inquiyew qui
c´ay reh comonil aj tijenel chi ma'nquic'ul tape tz'ak chipet maj xa inquicana' la' ar Re´ take wilih xuban chi p'uhhtic c´oloj tumin cuc´ take
aj tic o l. Reh lamunex inquilok´ in qui
chi´ksaj wach k´ij eh ma´ inqui cut ta i
mak´al.
Jenaj ma' ti' c´axic quirak´ pan
P e t, re´ nac tumin re' xcamanic queh chi camanbal. Re´
t i c´axic xiyew take chi quemel tumin eh xocoj take pan c'as
reh Q.2,500,000.00 ($.312,500.00)
ruc´ nimak qui wach aj c´olol tumin reh
take tinamit, ntiox queh take wilih chi xca´n ri
p'uhtmajic qui camaj.
Jenaj chic ti´ c´axic xquirak chir i j chic
Ri c´aymajic qui c´ay
queht´alim wo nac ri c'ayjic chi k'ihal i lamunex pan tocan
tinamit re' ch´iki´j wach, chipam take tinamit Arabe bihnal, re´ take
wilqueb chipam comonil ma´ inquirac ta nac
chirij nic'wach ric'ayjic eh habwach eh naquic'ayem je qui c'ay.
Ru´um nimac qui wach aj tijenel tic´ o l, reh
comonil Gremial reh take tic re´take ma´k´e'
ta qui tic´magic -AGEXPRONT-, eh ch'il wo' take aj GTZ Cooperación Técnica Alemanca xcan oquic chipam jenaj nim wach c'ay re' xquimol wi' qui'm take tocon tinamit chipam take c'ay reh chi'nchel take quic'uxaric ANUGA (colonia, Alemana) chipam h a b 1,998.
Chipam nimk´ i j wili quina´wej wach take
Aj lok´ol aj nim tinamit Arabes bihnal re´ take
Wili qui nahsil aj lok´ol, quik´orej take chir i j
Qui c´ay, lok´ majic qui chinchel c´ay reh h a b re´re´
eh qui be´saj wo re´ take tic reh jenaj
chic h a b. Yu´nah cu´ inca´n wo' c´ay
cuc' take aj lok´ol re´ inquitak´a' je chinchel
c´ay, re´ c´ay re´ inponic ruc 50,000 quintal chipam
jenaj h a b. Ju´jun reh take
nim laj tinamit inquitak´a' je reh qui
c´ay re´take aj Arabia Saudita,
Kuwait, Omán, Yémen Qatar, Emiratos, Arabes
Líbano eh ch´ i l Estados Unidos.
Re´ comonil wilih jenaj c'uhtunic rib'an ruc' take xa reh reh wach take camanic rib'an , maj nac nansoljic cho qui c'ay on ma' noj ta cho qui c'ay pan tocon tinamit re' take re' inquimiksaj chi jenaj ha' lamunex chi na ruc'jic,( te´de limon) ri bi'nal pam quib wach ric'ayjic (chi pan cuc' chim eh je' wo' chi ha' wach), eh cure' ru' inquic'ayej pan c'aybal pan quiyuk'ul.
Chipam h a b 2,002 re´ comonil bihnal
El Limon, xehch a j i s i h q´uihic bihnal
ye o j ru´um comonil SOROS ch´il
re´ c´olbal tumin reh take nim tinamit.
Ansil
|
Max´ta ansil
|
Resultados
|
Re' ye'bic reh I k'oric wilih.
Tel: (00502) 2065923 |