Actualizado: 14/01/2004
  Ir a la Pagina Principal Descripción de Quienes somos Documentos Experiencias de desarrollo Económico Local Vinculos de desarrollo Económico Local Novedades de desarrollo Económico Local

OCBAL RE NAJTIR C’ACHARIC AJ MAYAB

Chisec, Alta Verapaz, Guatemala

Editora: Licda. Patricia García de Leiva, Asesora GTZ/PROMOCAP, Guatemala, C.A.
e-mail: p.garcia@gtzpromocap.org.gt
Supervisión: Angelina Vázquez Riveiro, Mag. Antropología, Asesora DEL, GTZ/PROMOCAP, Guatemala;
Coordinadora: REDEL
e-mail: avazquez@redel.cl

T’uch wach k’oric

Re’ ocbal re najtir C’acharic aj Mayab, re rubeh i cayiloj re’ re’ ar wilic je Las Verapaces eh quipon lok ar pa rutinamit i Maya tikal. Re’ camanic re’ c’uhtanic wilic chi rij ye’ab cayiloj wilih xa re’ aj q’eqchi’ wilqueb chi patanic ar re’ quibanic i c’uhtanic. Re’ take re’ xquitik’a’ jenaj molab re Desarrollo Turistico y comunitario, Rib’inal. Pan 2001 quitic’a’ pahkanic, eh xelic coric maj ye’aric queh ru’um i Cooperación Internacional, re’ chi ne inquitijej chajaric ruwi’ i c’uhtanic c’ayiloj reh take ula’.

Vista de la Laguna de Sepalau.
Músicos Q´eqchi´es en Bombil Pek.

RE’ RIQ’UIHIC I NO’JBAL

Re’ rubihnal Ocbal re Najtir C’acharic aj Mayab ncamanic chi ch’obji ribeh cayiloj re’ wilic chi quixilac take tinamit Chisec re Alta Verapaz richil Sayaxché Peten. re’ tinamit wilih k’e’ k’ojaric ru’um k’ak’anic wih’ic ayu’ Watemala re’ xuban na waklaj ca’winaq hab. Re rbihnal ye’ab wilih mikric ru’um take ye’ab re’ wilqueb ar chi jun sut, chi rij tinamit Maya Tikal. Re’ rbeh ar wilic je ruc’ take ye’ab Lagunas de Sepalau, Cuevas de Jul Iq’/Bombil Pek, Cuevas de Candelaria richil cahnel tinamit Cancuen, eh incaj chi na quic’uhtam rilok’il eh incaj chi na quiq’uihic pan comonil.

Wilic na quib cho hab yo’nah re take patanel Chisec ma’xta nak qui beh chicoric ru’um re’, re’ take wilqueb ar chi pam xa re’ nak ticoj ixim, tik’anic xun, barc, quem inca’n, q’uih wo’ nak take ye’ab re c’ayiloj wilic chi pam ma’ ruwan ta nak chi ne q’uihic wach camanic chi rij.

Je’ aj re’ naj quip’utum chocamanic take Voluntario re Cuerpo de Paz xitoc’a’ rilmijic chi rij chajaric riwi’ chi nari wi’ic tumin pan tak abixbal aj k’ekchi’. Ye’aric i yohbalil i cayiloj maj re’ take patanel quitic’a’ jenaj Molab ib re Turismo y Desarrollo rib’ihnal queh take ju’jun abisbal eh quipahkaj tobonic re tocom molab je’ ricab AGIL/USAID, xelic chi coric qui pahkanic maj quitoc’a’ ricamanjic wach i ye’ab quisic’.

Re’ pet camanic xca’n take molab ib re johsanic take patbal re c’uluj ula’ je’ricab Bonbil Pec richil Laguna de Sepelau, eh xteharic pan abril re hab 2002, jenaj wo’ chic ricamaj xiban i molab re’ rnimsjic take wilqueb nak chic, je’ rucab ye’ab wa’bal, warbal, cuc’ pat hi’linb’al (camping) chil wo’ c’ayinic take cuc’ camanic katinamital.

Jenaj rehtalil re molab wilih pan abixbal La Union, maj xitoc’a’ jenaj caybal re cuc’ quicamaj take katinamital chil re c’uxbal, re’ wilih riyew camanic re winak chi ixok pan abixbal. Re´ tumin inquimol wach ar, incaj quitek’am jenaj chic caybal. Re´ inquicapaj pan molab chi na quijohsam jenaj nim laj Wa’bal, Hotel ri b’ihnal.

Re’ jenaj wo’ chic rehtalil ar Sepelau re’ molab xitik’a wach jenaj quemel, tobonel que take tinamit, re’ riwi’ wilih quitic’a’ ri tijenjic take tocom molab maj xic’ul qui c’ux. Re’ ab’ixbal wilih rcapaj ritik’i’jic jenaj tijenb’al re chi ne inquitejej c’amoj rib’e b’ehel aj tocom yuk’.

Re’ ye’ab cahnen tinamit Cancuen wilic chic haj wilic qui camanic chi nen c’ulmajic take ula’ , cu cure’ peh c’ahchic queb chi camanic chirij chi na cucsam wo’ chic, je’ wo’ ne inquitic’a’ riijenjic take c’acharel wilqueb pan abixbal rich’il take wilqueb ma’ nahta ar, rum re re’ ma quitehem ta. Pan yejal I hab 2003 quitoc’a’ camanic reh c’uhtanic moloj ib ruc’ take abixbal wilqueb chi rij Cuevas de Candelaria reh chi ne quicojaric pa ruman chi pam i ye’ab re’ na qui b’ehsam wach ch’il take ula’.

Re’ wilih c’ahchi’ qui tz’ihban pan Registro Arqueologico, maj c’ahchi’ quilom chajaric ruwi’ ricamanjic wach naca’nam, ru’um re re’ cu tz’aplic.

Re’ take abisbal c’ahchi’ qui camanic pan comonil ruc’ Ministerio de Cultura y Deportes, wi xelic coric y tek’inic na ca’nam chi je’ re’ ar Cancuen.

Chi pam chinchel ricamanjic rij ye’ab re’ xitobonic, re’ take tijinel re Universidad re Vanderbilt, Universidad del Valle de Guatemala, molab Cuerpo de Paz, AGIL, USAID, INTECAP Ministerio de Cultura y Deportes. Ma’ nahta yo’nah quitik’a’ jenaj camanic re cayiloj rich’il Foresteria Analoga ruc’ i molab Counterpart International rich’il take ONG SANK rich’il molab Cuerpo de Paz maj quimol wach qui n’ojbal chi ne nelic chi coric..

ANSIL

  • Re’ take molab re cayiloj rich’il i q’uihic pan comonil xtobonic re rinimsjic wach qui camaj take ab’ixbal.
  • Re’ take c’amol beh re molab (chi ixok chi winak), quichol chic ruwi’ rilmijic haj wilic camanic ne raj ar pan abixbal.
  • Re’ take patanel quicoj quitumin chi pam take camanic xca’n.
  • Re’ tumin inmolaric ar incamanic china i ye’ab quitik’a’, je’ wo’ chi ne nquiyew quemel tobonic re tinamit.
  • Re’ take camanic chi rij iruban chi q’uih p’uhr wach i molbal tumin je’ re’ ne q’uihwic wo’ take camanic.
  • Re’ take c’ayiloj eht’alamaj wach chi pan chi’nchel i tinamit Watemala.
 

MA’XTA ANSIL

  • Re’ take abisbal ma’ incaj ta chi ne quitobjic ru’um take Voluntario re Cuerpo de Paz re pahkanic tobonic.
  • Re’ take c’amol b’ehel tocom yuk’ ma’ k’e’ ta quiponic ar.
  • Inc’an i c’ah chi rij ac’al pan ju’jun abixbal.
  • Re’ comitat ma riyew ta tobonic queh.

RE’ XIYEW

  • Quitik’a’ cuc’ c’ayiloj reh take c’ulul ula’, re’ molab inchopwic je nah, nquicowej rtik’injic take camanic katinamital.
  • Re’ c’ayiloj c’ahchi’ rubanam chi q’uih p’uhr wach chi risic’aric tumin
  • Ruc’ c’uluj ula’ xiyew (1000 chipam hab 2002) reh molaric wach tumin re’ xquicoj chipam take camanic k’e’ k’un inmoljic wach, eh je’ re’ re’ wilih incamanic re tocon c’ay chi nelic chi coric.
  • Ho’lajuj c’uhtanel beh tijimaj take reh ju´jun chi ye’ab haj wilic inquisic’ rilmaic take aj chinaht.
  • Re’ chinchel take c’ay nbanaric ru’um i c’ayiloj.

YE’AB RE’ INC’ORMOJIC WI’ I K’ORIC

C’uluj ruc’

  • Mario del Cid,Aj Cojol no’jbal chipam Camanbal Counterpart International; Bryan Smith, Voluntario del Cuerpo de Paz; Rafael Pop, Aj c’uhtem beh queh take aj Bel re Laguna de Sepalau; Andres Bo, C’amol beh re Tzohkil re Bombil Pek; eh ch’il Benjamín Güitz, Aj t’zib re Tzohkil re La Unión.
  • C’uhtbal re Camanic: Ruta Puerta al Mundo Maya.
    Página web: www.puertaalmundomaya.com

Ir al Inicio del documentoIr a la pagina Principal