Actualizado: 14/01/2004
  Ir a la Pagina Principal Descripción de Quienes somos Documentos Experiencias de desarrollo Económico Local Vinculos de desarrollo Económico Local Novedades de desarrollo Económico Local

Re’ ye’ab reh jenaj yi’zbal ajij, ar San Jerónimo.

San Jerónimo, B.V.

Editora: Licda. Magdala Sagastume, Asesora GTZ/PROMOCAP, Baja Verapaz, Guatemala, C.A.
e-mail: gtzddmlv@itelgua.com
Supervisión: Angelina Vázquez Riveiro, Mag. Antropología, Asesora DEL, GTZ/PROMOCAP, Guatemala;
Coordinadora: REDEL
e-mail: avazquez@redel.cl

T’UCH WACH K’ORIC

Chi ma’ ne ta nk’ebic ruwi’ i rubanoj ru holonquilal i cahnel tinamit San Jerónimo, jenaj chihl chi c’acharel quitik’a’ quemenjic ruwi’ i Museo del Trapiche maj re’re’, reh na cho juninak hab ru’um re re’ qui molquib chi nic’ wach ruwi’ na wi’hok tumin ru’um re re’.

RE’ RIQ’UIHIC I NO’JBAL

San Jerónimo ritinamit i Departamento Baja Verapaz, nim wach riwi’. Pan 1569 re’ take Fraile Dominicos quitik’a’ pet yitzbal ajij chi pam i yuk’ul Abya Yala ru’um aj re’ quicana’ chi Museo Regional del Trapiche. Re’ Comonil (Iglesia) ar San Jeronimo k’e’ holonquil ritik’jic rich’il take Imagineria i Oleos, wilic jenaj kerenbal ha’ (acueducto) bihnal eh ru’um re re’ inbehic i yitzbal re’ re’. (Trapiche.)

Pan 1986 re tijinbal re Antropologia e Historia xitoc’a’ ritik’im ju’, nic’ wach ruwi’ cho najtir k’ij re’ pet yitzbal (Trapiche), ar pan ye’ab i Hacienda re San jeronimo. Re’ Licenciada Carmen Mirian Gularte xitok’a’ camanic chi na rsiq’uim rij, je’ re’ne camanic chi ne quiyohbalej wach.

Re’ Universidad Rafael Landivar tobonic ruc’ take tik’enic huj re plano ink’orobjic, eh xi pahkaj tobonic ar ruc’ i molab Amigos del Museo. Pan 1999 re’ molab ADESCA xiyew i tuminal re pet camanic eh xitok’a’ pan 24 re julio re hab re re’.

Chi pam cho k’ij re’, re’ Museo Regional del Trapiche Ma’xta rtuminal chi ne nquitik’a’ chi junelic. Ru’um re re’ xirak i runimal wach, maj re’ take tinamit, cumitat, ONG’S chil tocom molab take xitobonic chi ne corjic chi holhic ruwi’ i ye’ab re’ re’.

Nok nax qui sul yitzbal re’ re’, quilow chi re’ take ula’ quipon pan q’uihal ar eh q’uihic na 10,000 chi ula’ chi wach i hab. Re’ tumin chi rij cayiloj, xi c’axaric ru’un, haj wilic ne rakwic re pa ri ye’ab xa re’ inquimol ruc’ take ticoj che’ chil q’uihsanic chicop.

Re’ ra’ rtihc’ic’ i Museo Regional del Trapiche , re’ k’atal k’oric re San Jeronimo wilic camanic xiwan chi nen corjic pam i tinamit chi holhic rich’il ramna tinamit, re’ re’ xitik’a’ nic’ wach cho riwi’ najtir k’ij ru’um re’ nsahch quicux take ula’, nok quiponic ar je’ ricab chic inc’utunic chi coric ribeh ri tinamit re verapaces i Fray Bartolome de las Casas.

Re’ xelic chi coric re camanic wilih re’ nok nax quitik’a’ i Museo Regional del Trapiche, k’e’ holonquil cahnic maj re’ quiyew tumin chi rij quiyew wo’ qui c’ux chi rij, chi winak chi ixok xi tobonic ar, reh chi xelic chi holhic je’ rucab cho riwi’ najtir k’ij ca’nam.

Chi pan take pahkanic rbanam i molab Amigos del Museo ye’aric re ru’um q’uih p’uhr molab je’ rucab take comitat re San Jeronimo, molab re’ Azucareros de Guatemala , Fundacion G&T, Proyecto Tezulutlan ALA / UE, Cementos Progreso, Cooperativa de Ahorro y Crédito COOSANJER, GTZ, re take ca’jah quiyew ju’jun sih on quemel re c’uhtanic ru wi’, Dirección de Patrimonio Natural y Cultural chil i MOGO.

Re’ take tinamit qui min quib ar, chi pam i camanic reh chi xelic chi holhic i quicamaj ca’n wo’ nak chajari xbanric chi pan i tinamit maj nmolaric quiwach chi ne chi’quic qui c’ux chi ma ne ta nsahchic wach i Museo.

Re´ Museo Regional del Trapiche rijohsaj c’uxlis queh take ulá re ayu’ on tocom yuk’ chi ne qui pon ar eh ru’um re wilih ne q’uihwic ruwi’ tumin, quicamonej wach ruc’ k’atal k’oric chi na rcorsjic chi na qui jalam ru wi’ i c’ayiloj ar.

ANSIL

  • Re’ pahkanic tak camanic re chi na quitik’a’ pam take cayiloj ruc’ take molab, comitat
  • Re’ take tinamit qui oquic pa riman rich’il i comitat je’ wo’ molab ib
  • Re’ holhic camanjic wach ru’um Amigos del Museo
  • Re’ comitat ma riyew ta rtuminal i patbal re Museo chi ne inquitik’a’, chi ne corjic chu junelic ru’um re re’, re’ tinamit qui min quib ar pan tak camanic.
  • Re’ towonic riyew y k’atal k’oric
  • Re towonic inquiyew take molab ib.
 

MA’XTA ANSIL

  • Re’ caxquil siq’uiric rtuminal chi junelic take camanic ru’um re take k’atal kóric, je’ re’ ma ne ta inquitik’a’ wach jenok’ nim rok camanic.
  • Ma’xta rtuminal chi coric ru’um i k’atal k’oric
    Re’ towonic inquiyew take molab ib xa noj nchalic riban.

RE’ XIYEW

  • Re´ Museo Regional del trapiche wilic chic patbal re q’uih p’uhr banoj quitek’a’ chi coric riwi’ k’ah Trapiche.
  • Re´ towonic xca’n take tinamit chi pam banoj ruwi’ pan tak tijinic
    re’ tek’injic wach banoj je’ rucab III c’uhtanic re q’uiche’ xoyombal (III exposición de plantas ornamentales) queh take ixok, inc’uhtunic take camanic ruc’ holhic mak’al banimaj rum take nim on t’uch chi ac’un chi ixkun ruch’il Ricaj pech nim k’ij re cúhtanicc’ayiloj reh verapaces,( IV Feria Regional de Ecoturismo de las Verapaces).
  • Re’ take banoj re Voluntariado inquitic’a’ wach patbal ruch’il Casa de la Cultura
  • Riye’jic quitob’al take molab ib ar.
  • Re’ jenaj chihl chi comonil k’e’ inyobaljic quiwach
  • Nimbic wach take rtuminal re cayiloj ar San Jeronimo chi pam i hab 1999 re’ re’ quic’ul 1254, eh k’e’ nimbic wach qui c’ulum chi pam i hab 2002 maj pon 9936
  • Re’ Museo Regional del Trapiche ixcojaric rum i Unesco chi rehtalil wi ne nelic chi coric.
  • Re’ ra’ risil i comonil re Desarrollo Turistico y Economico re San Jeronimo, B.V.

YE’AB REH RIK’ORMOJIC I CORIC

C’uluj ruc’

 

  1. Prof. Rolando Mejía. Aj c’amol beh chipam pat yitzbal ajij.. 2003.
  2. Licda. Carmen Miriam Gularte. C’amol beh eh tik’enel reh tzohjil Amigos del Museo. 2003.

Ir al Inicio del documentoIr a la pagina Principal